CoartCreativ

Arta de a ne bucura de viață Împreună

…

Bine ați venit la

Ansamblul COART

– Grădină și Cafenea Creativă –

…

Cafeneaua COART are bucuria de a vă invita să descoperim artistul din fiecare din noi, să savurăm gastronomic și să ne delectăm împreună cu infuzia de natură și cultură a spațiului Grădinii și Vilei Mihail Vlădescu. Acest spațiu ne onorează enorm, cu fiecare nou secret pe care îl aflăm despre proiectul arhitectural sau povestea de viață a amfitrionului. Mihail Vlădescu a fost una din cele mai importante personalități ale Câmpulungului, cercetător de prestigiu, profesor, ministru, om de cultură, care, la fel ca multe alte comori ascunse ale patrimoniului României, a fost dat uitării atât în locul unde s-a născut, cât și la nivel național. Ansamblul COART pune bazele unui centru cultural dedicat cercetării și reactivării culturale, științifice și artistice a personalităților muscelene, trecute și viitoare, invitând în acest demers pe toți cei inspirați de viața atât de activă a lui Mihail Vlădescu.

In timpul cercetărilor arhivelor digitale, care au durat mai mult de 5 ani, ne-am străduit să explorăm universul personal și genealogic al amfitrionului vilei și grădinii, ale căror funcțiuni anterioare nu au ținut cont de valoarea lor patrimonială și care merită acum repuse în atenția publică, împreună cu povestea vieții lui Mihail Vlădescu. Vom încerca pe parcursul acestui proiect de durată să reînnodăm firul unui destin fascinant. Ne-am bucura enorm, dacă în această călătorie de descoperire a poveștii unui personaj atât de divers, se vor îmbarca și alți colegi de expediție, poate mai bine informați, dar la fel de nerăbdători ca și noi să împărtășească saga acestei prea puțin cunoscute ramuri a istoricei familii Vlădescu.

Demersurile inițiate de echipa Ansamblului COART reprezintă un efort de restaurare și recuperare a patrimoniului cultural, a memoriei și a ceea ce mai rămas regenerabil și revitalizabil din opera lui Mihail Vlădescu și a altor personalități locale, pentru a putea fi păstrate și duse mai departe de comunitatea din Câmpulung Muscel și România.

Strada Republicii se numea, la începutul secolului XX, strada Mihail C. Vlădescu în onoarea celui care fusese Ministrul Instrucțiunii și Cultelor, în limbajul de astăzi reprezentând Ministerul Educației , Culturii și Cultelor. Acest fiu mai puțin cunoscut al Câmpulung Muscelului a făcut astfel parte dintre oamenii care au construit educația și cultura României moderne, personaje și povești adesea uitate sau mult prea discrete în memoria locală și națională din secolul XXI.

…

Argument

Câmpulung Muscel este un oraș de munte, mic dar plin de istorie, și credem noi, la trecutu-i mare va avea și un mare viitor. Acest viitor depinde doar de noi, de prietenii Câmpulungului, locuitori sau doar îndrăgostiți de calitățile sale, uimiți și încântați de fiecare element valoros care încă supraviețuiește și îmbogățește patrimoniul natural și cultural din Muscel și din România. Acest patrimoniu natural și cultural, numit mai simplu PEISAJ CULTURAL, a fost creat de Oameni. Oamenii care s-au născut, au trăit sau au creat opere memorabile în Muscel sunt artizanii a tot ce a rămas, este și va fi bun și valoros în acest spațiu. Deși nu pare să fie un oraș extrem de cunoscut la nivel național, mulți dintre oamenii Câmpulungului și Muscelului au făcut istorie la propriu și au lăsat în urmă opere valoroase: Pârvu Mutu Zugravul, Theodor Aman, George D. Mirea, Dimitrie Mirea, Ion D. Negulici, Nicolae Grant, Ileana Ceaușu Pandele, Dumitru Mățăuanu, Meșterii și Constructorii Pietrari cu origini italiene ale căror nume sunt grefate în multe din clădirile de patrimoniu ale Muscelului, Constantin Baraschi, Olga Greceanu, Dinicu Golescu, C. D. Aricescu, Mihail Tican – Rumano, Ion Barbu (Dan Barbilian), Mihai Moșandrei, Tudor Mușatescu, Dimitrie Nanu, George Topârceanu, Alexandru Davila , Ileana Mãlãncioiu , Flaminiu Mârtzu , Constantin Noica, C. Rãdulescu – Codin, Ioan Rãuțescu, Ion Chelcea, Ion Sucu, George Oprescu, Gheorghe Pârnuțã, Dimitrie Baciu, Alexandru Mușatescu, Constantin Gogu, Sarmiza Bilcescu-Alimăneșteanu, Alexandru Cercel, Nae Leonard, D. Ionescu Berechet, Alexandru Săvulescu, Vasile Caramelea, Ioan Grigorescu, Nicolae Th. Ștefănescu, Ion Timuș, etc

Numeroase personalități au activat în domeniul științelor exacte sau umaniste, dar mulți chiar și dintre aceștia, împreună cu majoritatea numelor de referință din viața Câmpulungului au activat în domeniu Artei. Arta de a lucra Împreună, de a colabora, de a conlucra, arta de a co-crea a acestor artizani ai Muscelului a generat și regenerat tot ce este bun și valoros în spațiul concentric al Câmpulungului. De aceea și numele acestui demers: COART – Câmpulung Orașul Artelor, al artelor tihnei, creativității și bucuriei împreună!

Cum știm de la Negru Vodă încoace că

dragostea de cultură și artă trece prin stomac,

Vă invităm să cercetați și să degustați

Meniul COART Creativ

…

Cafeneaua unde poți afla

ce este Bun și Valoros în discretul

Câmpulung Muscel

…

„Orașul Câmpulung este poate singurul din țară cu o arhitectura autentic românească. Orașul acesta nu este o colecție de orori arhitecturale, o aglomerare fără bun simț a unor case fără de gust, ci este un frumos sat muscelean, care a crescut temeinic și firesc, cu case mari și frumoase, cu biserici, cu uliți și cu grădini cum se cuvin unui oraș, fără să-și piardă însă stilul local, adevărată desfătare a ochiului și a sufletului {…} Totuși, poate că nicăieri cooperația nu ar fi putut reuși mai bine decât aici, dacă satele moșnenești ar fi încercat-o {…} pe calea creării unor noi forme de viață, iar nu certărețe și sterpe cum sunt. E cu atât mai regretabil cu cât nu este alt județ din țară în care saltul către viața modernă să se fi făcut în condițiuni mai fericite.”

Enciclopedia Romaniei, 1938 – Dimitrie Gusti, președintele Academiei Române

Ministrul Instrucțiunii Publice, Cultelor și Artelor, creatorul sociologiei românești

Regele Carol I vizita frecvent Câmpulung Muscelul, după prime reacții reticente, fiind primit cu căldură de comunitatea și oficialitățile orașului, căruia nu va întârzia să le ofere un dar neprețuit, primul Colegiu Pedagogic din România, pepinieră a unor dascăli și elevi străluciți, care au contribuit la dezvoltarea educației locale și naționale, și mai ales la crearea unui patrimoniu cultural, artistic și științific remarcabil, care a generat nenumărate motive de mândrie locală.

<<Parcul Băilor este aşezat pe malul Râului Târgului, între brazi enormi şi stejari seculari, înconjurând instalaţia băilor de aer comprimat şi hidroterapie, una dintre cele mai perfecţionate şi moderne din ţară … Dimineaţa, muzica militară cânta aici. Pe aleile umbrite, cu ferigi enorme pe margini, printre rondurile de flori de toate culorile şi pârâiaşele cu apă rece, roia în toate direcţiile o lume veselă, sănătoasă şi exuberantă. Doamne şi domnişoare îmbrăcate în alb şi în culori deschise ca ale dimineţii ascultau – la adăpostul pălăriilor largi de pai, cu suivez-moi-uri, sau al umbreluţelor de dantelă – conversaţiile banale sau galante ale domnilor cu panamale şi pantaloni de dril, sau ale ofiţerilor cu chipiuri şi mănuşi albe de “Peau de Suède”>>. Tudor Muşatescu

“Căci rar găseşti oraş unde pieptul respiră mai in voie, unde ochiul e mai desfătat, iar mintea mai mulţumită de ceea ce întâlneşte la fiecare pas. Îţi dai bine seama cât preţuieşte oraşul când, ajuns seara din câmpia încinsă de arşiţa soarelui, sorbi adierea răcoroasă şi îmbălsămată de boarea florilor, aşa cum însetat ai sorbi paharul aburit de apa izvorului rece. Iar dacă, după ce ploaia a spălat cerul şi tot ce-i pe pământ, din Creţişoara, din dealul Gruiului, îţi arunci ochii în zarea strălucitoare şi laşi privirea să alunece pe muscele, pe albul şi roşul caselor înşirate de-a lungul, de la biserica Sf. Gheorghe la turnul Mănăstirii până-n Schei departe, mulţumirea pătrunde întreaga fiinţă.” Nicolae Th. Ştefănescu, Prin Câmpulung şi pe muscelele lui (1946)

“Câmpulungului ăstuia i-am iubit oamenii şi pridvoarele, burniţele şi parcurile, copiii şi pensionarii… Am iubit, într-un cuvânt, toată marfa pe care acest pitoresc şi, pentru mine, unic oraş de pe lume mi-a oferit-o pe tarabele lui de soare, în coşurile lui de flori şi pe pârtiile de săniuş”, mărturisea Tudor Muşatescu